Megastructurile încetinesc rotația Pământului. Cum ne afectează acest lucru?

Strămoșii noștri antici și-au împărțit viața în zile, urmând ritmul natural al răsăritului și apusului soarelui. Acest sistem a funcționat bine timp de milenii, însă, în secolul XX, oamenii de știință au descoperit că Pământul este, de fapt, un ceas ineficient. Unul dintre motive este acela că megastructurile încetinesc rotația Pământului.

De ce este Pământul un ceas ineficient? Pentru că nicio rotație nu are exact aceeași lungime ca alta.

• Dovezile găurilor negre primordiale s-ar putea ascunde chiar și în obiectele obișnuite de pe Pământ
• Medicii sunt uimiți de tratamentul care face creierii morți să prezinte semne de viață

Există mulți factori care pot afecta rotația Pământului, printre care se numără și cutremurele. De exemplu, cutremurul din 2011 din Japonia (cel care a declanșat accidentul nuclear de la Fukushima) a accelerat rotația Pământului cu 1,8 milionimi de secundă. Gravitația Lunii contribuie și ea la aceste schimbări. Luna încearcă să țină oceanele pe loc, dar Pământul continuă să se rotească sub ele, ceea ce creează frecare tidală, care încetinește rotația Pământului cu aproximativ două miimi de secundă (2 milisecunde) pe secol.

Deși încetinirea este tendința pe termen lung, au fost înregistrate și zile mai scurte. De exemplu, 29 iunie 2022 a fost cea mai scurtă zi înregistrată vreodată, cu 1,59 milisecunde mai rapidă decât media, depășind recordul anterior din 2020. Aceste schimbări le-au fost atribuite modificărilor din adâncul nucleului Pământului, explică Science Focus.

Megastructurile încetinesc rotația Pământului

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că megastructurile încetinesc rotația Pământului. Un exemplu este Barajul celor Trei Defileuri, cel mai mare baraj din lume, aflat în China, pe râul Yangtze. Barajul, cu o înălțime de 185 de metri și o lungime de 2.300 de metri, poate reține 40 de miliarde de metri cubi de apă, echivalentul a 16 milioane de bazine olimpice.

În 2005, oamenii de știință de la NASA, printre care se află și dr. Benjamin Fong Chao, au calculat că atunci când acest volum masiv de apă este concentrat într-un singur loc, este suficient pentru a afecta rotația Pământului. Când este plin, barajul poate prelungi ziua cu 0,06 microsecunde, adică 60 de miliardimi de secundă, și poate deplasa polii Pământului cu aproximativ doi centimetri.

Aceste schimbări minuscule sunt cauzate de ceea ce se numește „moment de inerție”, care se referă la cât de mult rezistă un obiect la schimbările de mișcare. Cu cât masa este mai mare și mai departe de centrul rotației, cu atât rezistența la rotație crește. De asemenea, principiul conservării momentului cinetic are și el un rol, similar cu modul în care un patinator pe gheață accelerează atunci când își strânge brațele aproape de corp. În cazul barajului, masa de apă adăugată mărește momentul de inerție, ceea ce încetinește ușor rotația Pământului.

De ce este important să știm exact cum se rotește planeta noastră?

Pe lângă megastructuri precum Barajul celor Trei Defileuri, alte activități umane au avut un impact mai mare asupra rotației Pământului. De exemplu, pierderea volumului de apă din Lacul Aral și topirea ghețurilor din Groenlanda au cauzat schimbări semnificative în rotația și în axa Pământului.

Aceste efecte, deși minore, sunt importante pentru calculele precise necesare în controlul sateliților și al misiunilor spațiale. Schimbările subtile cauzate de megastructuri și de modificările aduse naturii trebuie luate în considerare pentru a evita erori în navigația spațială.

Astfel, deși strămoșii noștri au folosit rotația Pământului drept unitate de măsură a timpului, în zilele noastre, Pământul este considerat un ceas destul de prost.

Vă recomandăm să citiți și:

O investigație șocantă arată că aproape 70% din plasticul colectat nu este reciclat, ci ars

De ce nu ruginește oțelul inoxidabil?

NASA nu renunță și vrea să introducă un fus orar pe Lună

Un fenomen meteorologic trecut cu vederea produce raze gamma în atmosferă